22 August , 2015
„Omul, fiinta graitoare, traieste, se exprima prin vorbe si fapte, iar prin ele se auto-defineste.”
Corneliu Serban Popa
Sa pornim cu definirea cuvântului iie (plural ii) care înseamna bluza taraneasca, un fel de camasa din pânza de in, cu pieptul brodat în siruri colorate. Iia româneasca are menirea ei fireasca de a învesmânta si de a da un plus de semetie trupului.Îmi amintesc ca prin vis de bunicul meu, din partea tatalui, cum l-am zarit de câteva ori ducându-se la culcare într-o camasa lunga, alba, care avea cusut pe piept, în dreptul deschizaturii gâtului si în jurul gâtului, precum si la poale, un desen al iilor românesti. Bunicul îmi ramasese în minte ca un sfânt, întrucât l-am surprins odata stând în genunchi în fata icoanei si rugându-se… Alteori ma lua în poala lui si-mi mai recita câte un vers, pe care eu atunci nu întelegeam de cine era scris, ca mai târziu sa-mi spuna ca era al Reginei Maria: „Mai ia-ma-n poala mama draga/ ca-i noapte-acum de tot/ si-asa-i de lung si larg iatacul/ mi-e somn de nu mai pot./ Sa-mi cânti si cântecul de-aseara,/ sa-mi spui si basme-apoi,/ înfiorându-ne-apoi mama, de teama, amândoi…”. Asa mi-o recita bunicul!
Criticul literat, poetul, filosoful Tudor Vianu (1898-1964) spunea ca „Adevarata cultura consta în transformarea ideilor în sentimente”. Si oare ideile femeilor românce de a se învesmânta cu aceste odajdii, a învesmânta si barbatii lor cu minunate geometrii realizate cu ajutorul acului, a firului de ata si a mâinilor iscusite, nu au fost facute din sentimentul dragostei de frumos pentru om? Originali ca întotdeauna, românii au creat aceste ii, pentru placerea ochilor si pentru a adauga un plus frumusetii trupului. „Nu exista cultura, oricât de primitiva, fara constiinta binelui, a frumosului si a adevarului”, scria filosoful Mircea Florian (1888-1960) în cartea sa „Curs de filozofie generala”, astfel valoarea fiind definita în relatie cu constiinta omului.
Cultura este înainte de toate o anumita stare si grad de dezvoltare a inteligentei omului si pentru a dainui, poetul nostru Mihai Eminescu (1850-1889), spunea: „Fara îndoiala, exista talente individuale, dar ele trebuie sa intre cu radacinile în pamântul, în modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent”.
Istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) si-a sintetizat gândirea cu privire la creatia româneasca medievala: „E vorba de un lucru spontan. As spune chiar: un produs de arta populara, un capitol de folklore, ca munca tesaturilor, care a dat aceste frumoase camesi si sorturi românesti, aceste sculpturi în lemn care se zaresc pe ciomegele pastorilor, ca si, de asemenea, o întreaga literatura, aceste legende alcatuind o alta religie, pe lânga religia oficiala”. („Les origines et l’originalite du droit populaire roumain”, p. 119).
O fiinta îndragostita de iia traditionala marturisea ca ea este cea cusuta de mâna, si putem vedea acest lucru daca întoarcem iia pe dos, acolo unde se poate vedea de unde a pornit firul broderiei, în timp ce o cusatura uniforma ne arata ca ea a fost cusuta la masina. Cred, ca pâna la urma nu acest lucru este atât de important, cât ideea desenului, a geometriei specifice artei românesti.
Aflam din ziarul „Miorita” din orasul Sacramento, California, nr. 102/ august 2015, dintr-un articol inserat sub o splendida imagine a româncelor îmbracate în diverse ii românesti, articol intitulat „ZIUA UNIVERSALA A IEI LA WASHINGTON: PRILEJ DE AFIRMARE SI RECUNOASTERE OFICIALA A ROMÂNILOR – AMERICANI, semnat de Bogdan Banu, aflam deci ca în data de 21 iunie a.c. românii din Washington, DC, în fata Casei Albe, au marcat, alaturi de românii de pe întreg mapamondul, ziua universala a iei. Peste 100 de români, americani prieteni ai României si oficiali de la Ambasada româna, au fost prezenti în costume populare, în parcul din fata resedintei presedintelui Obama. Au fost etalate frumoasele costume populare românesti si traditionalele ii. Evenimentul a fost urmat de recunoasterea oficiala de catre primaria Washington a zilei de 24 iunie, ca „Zi universala a iei în Capitala Americana”.În textul declaratiei se mai noteaza ca iia a devenit un simbol international al culturii române, o sursa de inspirate pentru marii designeri internationali de moda si în acelasi timp ea reprezinta o „oportuneitate unica de revitalizare si pastrare a muncii artistilor populari români care continua prin creatiile lor, traditiile milenare”. Întâlnirea din acest an (a treia din sirul evenimentelor similare), a fost organizata de catre Bogdan Banu, presedintele ASTROM, încurajat de comunitatea La Blouse Roumanie.
Iata ca zilei de 24 iunie, zi în care în mitologia româneasca sarbatorim Noaptea magica de Sânziene când se deschid cerurile si fapturi mitice, ireale, fantastice, albe, frumoase, binefacatoare omului, danseaza hore prin gradini, în timpul zilei si a noptii, i s-a adaugat un nou eveniment „menit sa promoveze si sa pastreze iia – acest simbol al culturii si spiritualitatii românesti”.
Articol trimis de
Vavila Popovici – Carolina de Nord
MOTTO:
“Doneaza un lucru pe care nu-l mai utilizezi, cumpara un cadou pentru cineva drag sau chiar pentru tine. Gesturile tale vor avea un triplu divident: ecologic - prin practica de reutilizare a produselor, social - prin donatia pe care o faci si economic - prin cumparaturile tale solidare.”(pentru a merge la pagina bazarului,CLIK pe banner!)
