joi, 8 septembrie 2011

Modalităţi de reducere a stresulu


LA MULTI ANI tuturor celor care poarta numele de MARIA sau alte nume derivate.


De: Psiholog: Gabriela Maria MAN
Zi de zi
Gabriela Maria Man este psiholog şi asociat în cadrul Man & Man Societate Civilă Profesională de Psihologie, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe, Specializarea Psihologie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, absolventă a masteratului „Psihologie clinică si psihoterapie” la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu şi absolventă a Şcolii de Psihodramă Clasică din cadrul Asociaţiei Române de Psihodramă Clasică.
Stresul, o reacţie regăsită la toţi oamenii
În articolul de data trecută am vorbit despre stres şi despre sursele lui. Pentru cei care nu au citit articolul, stresul a fost definit ca o reacţie regăsită la toţi oamenii şi care apare de cele mai multe ori atunci când o persoană se confruntă cu un eveniment care este evaluat ca fiind periculos sau potenţial periculos fie pentru echilibrul fizic, fie pentru echilibrul psihic. Stresul, aşa cum am precizat şi data trecută, poate să îmbrace diferite forme şi să producă diferite efecte: agresivitate, furie, apatie, nelinişte, depresie, dificultăţi de concentrare şi de rezolvare a sarcinilor
curente. Prin urmare resimţim de cele mai multe ori stresul ca ceva neplăcut şi incomod şi care de cele mai multe ori ne înfrânează mai mult decât ne ajută. În aceste condiţii se ridică întrebarea: cum anume putem face faţă multiplelor surse de stress. Dat fiind faptul că viaţa noastră este plină de solicitări la care trebuie să facem faţă rapid?
Cum diminuăm stresul?
Una dintre modalităţile de diminuare a stresului este legată de gestionarea timpului şi gestionarea activităţilor. Uneori suntem stresaţi pentru că suntem implicaţi în multiple activităţi, care ne solicită. Primul pas în gestiunea ativităţii şi a timpului constă în analiza activităţilor (adică un raport a principalelor beneficii şi a costurilor pe care le implică realizarea sau nerealizarea unei
activităţi anume), pasul al doilea constă în analiza resurselor proprii care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinii (ceea ce presupune un nivel crescut de autocunoaştere), iar pasul al treilea este cel legat de alcătuirea unei ierarhii cu sarcini prioritare, cu sarcini care pot fi amânate şi cu sarcini la care se poate renunţa.
În momentul în care avem de realizat o sarcină complexă cel mai indicat este să descompunem sarcina în subunităţi şi să fixăm obiective şi termene pentru realizarea fiecărui pas al subunităţii, deoarece în momentul în care o sarcină este mare tindem să o percepem ca pe o ameninţare care ne pune la încercare resursele proprii şi ca pe o sarcină asupra căruia nu putem avea un control mare, însă când descompunem activitatea în subunităţi creştem sentimentul de control avem sentimental împlinirii la fiecărei subunităţi a sarcinii complexe, care duce implicit la reducerea stresului.
Odihna, vitală pentru reducerea stresului
Stresul reprezintă o activare intensă care se conjugă de cele mai multe ori cu disconfortul, ori omul are o capacitate limitată de activare, el poate face faţă situaţiilor de activare intensă doar în măsura în care acestea nu se prelungesc pe perioade mari de timp, nu sunt exagerat de intense şi sunt urmate de perioade de relaxare şi de repaus. O modalitate de a face faţă stresului şi de a preveni stresul este cea legată de respectarea orelor de somn (un adult are nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte), iar metodele de relaxare la care fiecare poate să facă apel sunt diverse: de la realizarea unor activităţi plăcute (pictura, dansul, echitaţia, ascultarea muzicii, jocuri de şah, lecturi, etc) până la concedii, ieşiri în aer liber sau până la instituirea unui moment personal, zilnic de linişte. Fiecare om are propriile sale surse de relaxare, de activităţi care îl destind şi fiecare în lupta cu stresul trebuie să facă apel la ele mai des.
O altă modalitate de a reduce stresul este cea referitoare la reglare dintre nivelul de aspiraţii şi resursele personale. Nu de puţine ori ne fixăm scopuri care ne depăşesc cu mult resursele sau pierdem oportunităţi datorită evaluărilor devalorizante ale propriilor resurse (reflectate de stima de sine scăzută) şi care pot fi veritabile surse de stres. Utile în reducerea stresului sunt programele de intervenţie la nivelul stimei de sine, de însuşire a autocontrolului, de cunoaştere a propriilor resurse şi limite, etc. 
O altă modalitate de a face faţă stresului este şi cea de a apela la suportul social (familie, prieteni, grupuri de suport, etc.) deoarece în momentul în care ne confruntăm cu ceva stresant tindem să ne centrăm prea mult asupra modului propriu de rezolvare şi evaluare a problemei, ori când discutăm cu alţii se produce decentrarea de pe propria perspectivă şi pot fi întrevăzute mai multe modalităţi de intervenţie asupra ei.
Reacţia de stres la anumite evenimente este o reacţie în mare parte învăţată, care ca orice lucru care este învăţat, poate suferii modificări atunci când persoana consideră că vechea modalitate de reacţie este una inadecvata şi care-i provoacă prejudicii.
Man & Man Societate Civilă Profesională de Psihologie
Târgu-Mureş,  B-dul 1 Decembrie 1918  nr. 19, ap. 4,  et.1
E-mail: man_societatepsihologie@yahoo.com 
Telefon: 0747-249.838

Vreti o asigurare,la cele mai mici preturi de pe piata,rapid si comod,din confortul locuintei sau al biroului dumneavoastra?Daca va intereseaza gasiti detalii AICI .
Iti recomand si Cardul Medical "MEDALIAT",un card care iti ofera reduceri substantiale pentru serviciile medicate.Detalii gasesti  AICI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu