“Opincile erau nationale cand se purtau! Acum de cand nu se mai poarta, au devenit traditionale!”
Meseria de opincar era învatata în familie si era continuata din tata în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trai omeneste din practicarea ei. Opincile, încaltari mostenite de la daci, se purtau la tara. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau “souvenir-uri” pentru turistii straini.
Opincarul Alexandru Gheorghe Ilinca din satul Orlesti, judetul Vâlcea, este unul dintre ultimii opincari din tara. “Acest mestesug l-am mostenit de la taica-miu” ne spune mesterul opincar.“Eu stiu de mic copil sa lucrez, dar când eram copil si mai apoi tânar flacau, era multa lume care facea opinici. Eu atunci m-am facut croitor si am cusut multi ani. Dar acum fac doar opinci. si tatal meu mai face, dar e batrân si nu mai poate, nu mai are asa putere. La mine în sat, acum, mai poarta o singura batrâna opinci. Nu stiu cine mai face opinci, dar am vazut la vanzare la Mehedinti. E un om acolo care face din cauciucuri pentru oamenii din zona care au fânete, stiti, unde se creste fânul pentru animale. Oamenii aceia au spus ca le este greu sa munceasca cu alte încaltari. Terenul e denivelat si opinca e tocmai buna, ca se formeaza dupa cum e terenul si apara piciorul.”
A confectionat sute de opinci dacice. Lucreaza la comanda pentru românii din strainatate si participa la toate târgurile de mestesugari din tara. A fost invitat în 2013 si la Sibiu, sa predea pentru 17 studenti din New York printr-un program Unesco. “Ma duc la tot felul de evenimente de promovare a traditiei noastre. Am fost selectat la Sibiu sa arat la studentii americani acest mestesug. Au plecat fiecare cu o percehe de opinici si au zis ca nu au mai simtit asa ceva în viata lor. I-am învatat cum sa le lege, ca nu stiau. Am constatat ca opincile sunt mai apreciate în strainatate decât la noi în tara.”
Opinca dacica pe care o confectioneaza Alexandru Gheorghe Ilinca, se facea pe vremuri din piele de porc. „Porcul trebuia sa fie de cel putin doi ani ca sa fie piela buna. Dupa ce se taia, porcul era oparit cu apa calda, apoi se înlatura parul cu un cutit. Pielea se taia fasi si se punea la argasit în coaja de arine. Era scoasa dupa sapte zile, dupa care era întinsa pe scândura de lemn si pusa la uscat. Se usca la umbra, iar când se facea opinca, pielea era udata si se lucra umeda. Opinca e la fel si pentru barbat si pentru femeie si nu exista calapod. Înainte stramosii tineau o luna doua o pereche de opinci din piele de porc, dar cele din piele de vita sunt mai rezistente. Acum depinde cât mergeau cu ele si ce treaba faceau. Opinca daca îcaltata azi, nu este pentru asfalt, ca se uzeaza repede. Au cumparat multe perechi de opinci niste calugari, cica sa mearga cu ele în munte. Dar sunt si multi vânatori care le cauta, ca au observat ca namolul nu se prinde de ele”.
Opincile au fost pastrate în forma lor traditionala în zona de unde este mesterul Alexandru Gheorghe Ilinca “Opinca se confectioneaza de la vârf cu gurguiul. Tivul opincii se numeste îngurzit, si se tiveste pâna la calcâi, dupa care se baga nojita si e buna de mers cu ea. Noi, astazi, facem opinci dacice. Cu încretire la vârf, cu o singura nojita, cu deschidere pentru apa: intra pe la vârf, iese pe la calcâi. Tot stramosii nostri au inventat lantul de pus la opinci, sa nu alunece pe zapada. La început, au înfasurat niste obiele mai vechi peste picior, apoi au pus bucati de sfoara de-a curmezisul talpii, dar se rupeau si s-au gândit la lanturi subtiri, care tin ani multi”.
Meseria de opincar era învatata în familie si era continuata din tata în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trai omeneste din practicarea ei. Opincile, încaltari mostenite de la daci, se purtau la tara. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau “souvenir-uri” pentru turistii straini.Opincarul Alexandru Gheorghe Ilinca din satul Orlesti, judetul Vâlcea, este unul dintre ultimii opincari din tara. “Acest mestesug l-am mostenit de la taica-miu” ne spune mesterul opincar.“Eu stiu de mic copil sa lucrez, dar când eram copil si mai apoi tânar flacau, era multa lume care facea opinici. Eu atunci m-am facut croitor si am cusut multi ani. Dar acum fac doar opinci. si tatal meu mai face, dar e batrân si nu mai poate, nu mai are asa putere. La mine în sat, acum, mai poarta o singura batrâna opinci. Nu stiu cine mai face opinci, dar am vazut la vanzare la Mehedinti. E un om acolo care face din cauciucuri pentru oamenii din zona care au fânete, stiti, unde se creste fânul pentru animale. Oamenii aceia au spus ca le este greu sa munceasca cu alte încaltari. Terenul e denivelat si opinca e tocmai buna, ca se formeaza dupa cum e terenul si apara piciorul.”
A confectionat sute de opinci dacice. Lucreaza la comanda pentru românii din strainatate si participa la toate târgurile de mestesugari din tara. A fost invitat în 2013 si la Sibiu, sa predea pentru 17 studenti din New York printr-un program Unesco. “Ma duc la tot felul de evenimente de promovare a traditiei noastre. Am fost selectat la Sibiu sa arat la studentii americani acest mestesug. Au plecat fiecare cu o percehe de opinici si au zis ca nu au mai simtit asa ceva în viata lor. I-am învatat cum sa le lege, ca nu stiau. Am constatat ca opincile sunt mai apreciate în strainatate decât la noi în tara.”Opinca dacica pe care o confectioneaza Alexandru Gheorghe Ilinca, se facea pe vremuri din piele de porc. „Porcul trebuia sa fie de cel putin doi ani ca sa fie piela buna. Dupa ce se taia, porcul era oparit cu apa calda, apoi se înlatura parul cu un cutit. Pielea se taia fasi si se punea la argasit în coaja de arine. Era scoasa dupa sapte zile, dupa care era întinsa pe scândura de lemn si pusa la uscat. Se usca la umbra, iar când se facea opinca, pielea era udata si se lucra umeda. Opinca e la fel si pentru barbat si pentru femeie si nu exista calapod. Înainte stramosii tineau o luna doua o pereche de opinci din piele de porc, dar cele din piele de vita sunt mai rezistente. Acum depinde cât mergeau cu ele si ce treaba faceau. Opinca daca îcaltata azi, nu este pentru asfalt, ca se uzeaza repede. Au cumparat multe perechi de opinci niste calugari, cica sa mearga cu ele în munte. Dar sunt si multi vânatori care le cauta, ca au observat ca namolul nu se prinde de ele”.
Opincile au fost pastrate în forma lor traditionala în zona de unde este mesterul Alexandru Gheorghe Ilinca “Opinca se confectioneaza de la vârf cu gurguiul. Tivul opincii se numeste îngurzit, si se tiveste pâna la calcâi, dupa care se baga nojita si e buna de mers cu ea. Noi, astazi, facem opinci dacice. Cu încretire la vârf, cu o singura nojita, cu deschidere pentru apa: intra pe la vârf, iese pe la calcâi. Tot stramosii nostri au inventat lantul de pus la opinci, sa nu alunece pe zapada. La început, au înfasurat niste obiele mai vechi peste picior, apoi au pus bucati de sfoara de-a curmezisul talpii, dar se rupeau si s-au gândit la lanturi subtiri, care tin ani multi”.
În atelierul sau din sat, opincarul a strâns si o colectie de peste 50 de perechi de opinci vechi si diferite scule de la opincarii pe care i-a cunoscut si familiile lor. Are si o opinca de metal, una facuta dintr-un cauciuc de la o motocicleta nemțeasca din al II-lea razboi mondial, chiar si una dintr-o anvelopa de la o masina Dacia.
„
Mare minune si cu confectionatul opincilor astora, pe cât de simplu pare, pe atât de complicat este. Însa daca o faci cu pasiune, totul devine simplu”, ne-a marturist mesterul opincar, care se mândreste si cu o arhiva de fotografii ale artistilor si altor personalitati care i-au trecut pragul, sau pe care i-a încaltat cu opincile sale pe la diferite târguri si manifestari culturale din tara. “Opincile erau nationale când se purtau! Acum de când nu se mai poarta, au devenit traditionale!”
Pe mesterul opincar Alexandru Gheorghe Ilinca îl puteti întâlni la târgurile de mestesugari din tara. Este întotdeuna gata sa povesteasca tot ce stie de pe la el din sat si de pe la alti batrâni pe care i-a ascultat în timp, însa cel mai frumos povesteste despre opinicile sale: si cele pe care le face el si tatal lui, dar si cele pe care le descopera prin câte un pod dintr-o casa veche din România!
Madalina Corina Diaconu
Foto credit: Madalina Corina Diaconu
„Mare minune si cu confectionatul opincilor astora, pe cât de simplu pare, pe atât de complicat este. Însa daca o faci cu pasiune, totul devine simplu”, ne-a marturist mesterul opincar, care se mândreste si cu o arhiva de fotografii ale artistilor si altor personalitati care i-au trecut pragul, sau pe care i-a încaltat cu opincile sale pe la diferite târguri si manifestari culturale din tara. “Opincile erau nationale când se purtau! Acum de când nu se mai poarta, au devenit traditionale!”
Pe mesterul opincar Alexandru Gheorghe Ilinca îl puteti întâlni la târgurile de mestesugari din tara. Este întotdeuna gata sa povesteasca tot ce stie de pe la el din sat si de pe la alti batrâni pe care i-a ascultat în timp, însa cel mai frumos povesteste despre opinicile sale: si cele pe care le face el si tatal lui, dar si cele pe care le descopera prin câte un pod dintr-o casa veche din România!
Madalina Corina Diaconu
Foto credit: Madalina Corina Diaconu
..............................................................................................................................................................................................
Va multumim ca ati vizitat reghin online - portalul reghinenilor.
Speram ca,informatiile din paginile acestui site,au fost utile pentru dumneavoastra.
Daca aveti propuneri,recomandari,sesizari,reclamatii sau critici constructive,care sa duca la imbunatatirea continutului acestui site,va rugam sa ni le trimiteti.Va multumim.
Cu deosebita stima,echipa reghin online - portalul reghinenilor
Va multumim ca ati vizitat reghin online - portalul reghinenilor.
Speram ca,informatiile din paginile acestui site,au fost utile pentru dumneavoastra.
Daca aveti propuneri,recomandari,sesizari,reclamatii sau critici constructive,care sa duca la imbunatatirea continutului acestui site,va rugam sa ni le trimiteti.Va multumim.
Cu deosebita stima,echipa reghin online - portalul reghinenilor
Ne gasiti si pe Facebook :
https://www.facebook.com/pages/Asociatia-Filantropica-TimiRaluca
https://www.facebook.com/pages/Asociatia-Filantropica-TimiRaluca
unde asteptam comentariile,criticile si sugestiile dumneavoastra
Am aprecia foarte mult daca ne-ati acorda cate un like.
Multumim anticipat.
Am aprecia foarte mult daca ne-ati acorda cate un like.
Multumim anticipat.
Vrei sa ajuti la derularea activitatilor si proiectelor Asociatiei filantropice "Timi&Raluca"?O poti face printr-o mica donatie in contul AFTR : RO11BRMA0999100060580570 deschis la Banca Romaneasca Reghin
Sau achizitioneaza, un spatiu publicitar.Acesta va fi inserat in pagina aleasa de tine (pentru detalii,clik pe banner de mai jos !).
Daca doresti spatiu de publicitate aici,suna la 0758-644.761 !!! 
Tag-uri : anunturi reghin,anunturi reghin online,anuturi reghin promovate,promovare anunturi,anunturi gratuite reghin,anunturi promovate reghin,anunturi actiuni reghin,anunturi afaceri reghin,anunturi animale reghin,anunturi pasari reghin,anunturi aniversari reghin,anunturi antichitati reghin,anunturi audio reghin,anunturi video reghin,anunturi reparatii tv reghin,anunturi tv reghin,anunturi foto reghin,anunturi auto reghin,anunturi moto reghin,anunturi velo reghin,anunturi piese de schimb reghin,anunturi carti reghin,anunturi reviste reghin,anunturi decese reghin,anunturi condoleante reghin,anunturi diverse reghin,anunturi imobiliare reghin,vand apartament reghin,vand casa reghin,vand garsoniera reghin,vand teren reghin,vand garaj reghin,cumpar apartament reghin,cumpar casa reghin,cumpar garsoniera reghin,cumpar teren reghin,cumpar garaj reghin,inchiriez apartament reghin,inchiriez casa reghin,inchiriez garsoniera reghin,inchiriez garaj reghin,schimb apartament casa garsoniera reghin,anunturi informatica reghin,anunturi calculatoare reghin,vand calculatoare reghin,repar calculatoare reghin,anunturi ingrijire persoane reghin,anunturi intretinere corporala reghin,anunturi locuri de munca reghin,anunturi materiale de constructii reghin,anunturi matrimoniale,
reghin,reghin online,portalul reghinenilor,anunturi reghin,stiri reghin,evenimente reghin,informatii despre reghin,firme din reghin,catalog firme reghin,promovare firme reghin,municipiul reghin,communicate si informari reghin,oferte promotionale reghin,informatii utile reghin,institutii reghin,obiective turistice reghin,oportunitati de afaceri reghin,afaceri reghin,colaborari reghin,parteneriate reghin,firme pe categorii reghin,comunitate reghin,retete culinare,parteneri reghin,unutati de invatamant reghin,agricultura reghin,animale reghin,pasari reghin,alimente reghin,bauturi reghin,panificatie reghin,auto moto velo reghin,cabinete medicale reghin,cabinete stomatologice reghin,cabinete veterinare reghin,cadastru reghin,topografie reghin,carte reghin,librarii reghin,casa si gradina reghin,comert reghin,confectii textile reghin,confectii metalice reghin,constructii reghin,imobiliare reghin,consultanta reghin,electrice reghin,electrocasnice reghin,farmacii umane reghin,farmacii veterinare reghin,finante reghin,banci reghin,asigurari reghin,hoteluri reghin,pensiuni reghin,restaurant reghin,pizza reghin,imbracaminte reghin,incaltaminte reghin,industrie reghin,laboratoare reghin,it calculatoare consumabile reghin,legume reghin,fructe reghin,flori reghin,magazine alimentare reghin,magazine panificatie reghin,patisserie reghin,magazine online,materiale de constructii reghin,oportunitati interne reghin,oportunitati international reghin,paza si protectie reghin,prelucrarea lemnului reghin,mobile reghin,accesorii mobile reghin,prestari servicii reghin,reparatii auto reghin,reparatii diverse reghin,saloane de infumusetare reghin,scoli de soferi reghin,spalatorii auto reghin,sport reghin,turism reghin,taxi reghin,tamplarie pvc reghin,termopane reghin,telefoane reghin,telefonie reghin,tehnica reghin, tv reghin,cablu tv reghin,timp liber reghin,transport marfa reghin,transport personae reghin,protopopiatul orthodox reghin,biserici reghin,regional,commune reghin,localitati reghin,pentru doamne,pentru domni,mesaje de la vizitatori,sugestii reghin,reclamatii reghin,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu