CENTRUL PENTRU EDUCATIE INCLUZIVÃ NR. 3
A fost prima scoalã specialã destinatã profesionalizãrii copiilor cu deficientã mintalã. scoala a fost amenajatã într-un vechi castel, al cãrui interior a fost reamenajat si redimensionat în vederea asigurãrii conditiilor optime de desfãsurare a procesului instructiv-educativ si recuperator.Centrul scolar de Educatie Incluzivã nr.3, SAM Reghin, situat în cartierul Apalina str. Castelului nr.12 din Reghin, a fost înfiintat în anul 1959, ca o necesitate privind scolarizarea si profesionalizarea copiilor cu cerinte educative speciale care au avut sanse limitate de acces la educatie fatã de alti copii.
Centrul scolar de Educaþie Incluzivã nr.3, SAM Reghin, organizeazã procesul instructiv-educativ-recuperator pentru copiii cu CES din raza Municipiului Reghin si din comunele învecinate: Brîncovenesti, Jabenita, Gurghiu, Ibãnesti Pãdure etc. Mulþi elevi ai scolii provin din Centrul de Plasament nr.8 sau din familii cu un nivel mediocru sau chiar slab de educatie. Aceasta se datoreazã faptului cã Centrul scolar de Educaþie Incluzivã nr.3, SAM Reghin se aflã în apropierea unor comunitãti rrome din Cartierul Apalina. Datoritã acestei situatii,scoala cuprinde si elevi rromi declarati, care prezintã cerinte educationale speciale si au hotãrârea Serviciului de Evaluare Complexã. Elevii de vârstã scolarã din cartierul Apalina frecventeazã cursurile organizate de institutia noastrã.
Nivelul economic al familiilor în majoritatea cazurilor este la limita inferioarã a existentei, având o situatie socialã precarã. Starea de sãrãcie accentuatã în care trãiesc copiii din aceste cartiere este evidentã. Sunt familii cu mai multi copii care se intereseazã de educatia acestora, dar din lipsa mijloacelor financiare nu le pot procura îmbrãcãminte si încãltãminte, din care cauzã trebuie sã-i tinã acasã.
Conditiile igienico-sanitare precare duc la diverse îmbolnãviri. Din cauza lipsei de pregãtire scolarã si profesionalã rata alcoolismului, a bolilor provocate de stres si violenta în familie a crescut simtitor. A mai apãrut stresul cauzat de instabilitatea familialã ca o consecintã a plecãrii din familie a pãrintilor pe perioade îndelungate pentru a lucra în strãinãtate. Comportamentul copiilor s-a deteriorat, vagabondajul devenind o problemã acutã. Pentru multe familii singura sursã de venituri este ajutorul social. Marea majoritate a pãrintilor nu lucreazã sau lucreazã ocazional, datoritã fie lipsei de pregãtire scolarã si profesionalã, fie prejudecãtilor societãtii. Multi îsi pierd locul de muncã din cauza alcoolismului sau a incapacitãtii de a se adapta.
La nivelul comunitãtii mai existã: o scoalã generalã, unde sunt scolarizati elevi în învãtãmântul primar si gimnazial, la aceastã scoalã existã asistentã psihologicã pentru pãrinti .
Restul elevilor provin din familii cu studii medii (25 %) si din familii cu studii superioare (2%). În anul scolar 2000-2001 scoala a fãcut primii pasi privind procesul de integrare scolarã a copiilor cu deficientã usoarã si moderatã, orientând în iunie 2001, un numãr de 35 de copii cu deficientã usoarã spre scolile generale din judet.
Din anul scolar 2002-2003 scoala a început, cu regim experimental, activitãti terapeutico-recuperatorii pentru copii cu sindromul Down si deficiente asociate, clasã specialã în învãtãmântul de masã. Acest experiment a dus la rezultate deosebit de bune, agreate atât de pãrintii copiilor, cât si de cadrele de specialitate, datoritã faptului cã pe raza municipiului Reghin nu exista nici o formã de scolarizare pentru copii cu astfel de deficiente. Astfel, aceastã categorie-pentru a obþine o scolarizare si educatie adecvatã- trebuia sã se înscrie într-o scoalã specialã cu internat în altã localitate.
Din anul scolar 2002-2003 aceastã activitate recuperatorie s-a extins, la ora actualã fiind cuprinsi si alti copii cu deficiente asociate. În anul ºcolar 2003-2004 ºcoala a început sã acorde sprijin unor copii hiperactivi inclusi în învãtãmântul de masã, prin profesori itineranti.
În viitor dorim sã extindem activitãtile de sprijin si pentru alte categorii de copiii cu deficiente: de auz si neuromotorii. În anul scolar 2008-2009 situatia claselor si a numãrului de elevi se prezintã astfel:
- numãr total de elevi cu deficienþe mintale moderate si severe: 207
- numãr total clase: 22 din care 3 la ciclul primar , 3 la ciclul gimnazial si 14 clase profesionale numãr de clase în scoalã: 6
Baza materialã
- 24 sãli de clase care sunt mobilate adecvat activitãtilor instructiv-educative si utilizãrii metodelor active-interactive,
- un cabinet de psihoterapie si consiliere dotat cu 1 calculator performant si oglindã de observatie semitransparentã, 3 radiocasetofoane, 1 TV color, teste psihologice, soft-uri speciale de corectare,
- un cabinet de logopedie, dotat cu oglindã, mobilier adecvat, casetofon, seturi de materiale didactice,
- un cabinet de ludoterapie,
- 2 sãli pentru desfãsurarea activitãtilor instructiv-educative pentru grupa de grãdinitã,
- o salã de odihnã pentru copiii de grãdinitã,
- un cabinet de kinetoterapie, dotat cu bicicletã ergonomicã, aparate de masaj, mingi medicinale, greutãti, spaliere,
- o salã de sport dotatã cu spaliere, bãnci de gimnasticã, 2 mese ping-pong, cos de baschet,
- un cabinet de informatica cu o dotare moderna pentru utilizarea programului AEL,
- o salã festivã cu 50 de locuri dotatã cu videoretroproiector, unde se pot organiza cursuri de perfectionare,
- cabinet de stiinte ale naturii cu TV color, video, mulaje, planse,
cabinet de limba românã dotat cu volume de cãrti, planse, portrete ale scriitorilor români, - bibliotecã dotatã cu 12482 volume,
- 12 ateliere scolare dotate cu masini de cusut, utilaj performant pentru prelucrarea lemnului , atelier de lãcãtuserie dotat cu utilaje corespunzãtoare,
teren de sport, - garaj,
- masinã Dacia papuc,camion de 7t,
- un microbuz pentru transport elevi,
- un atelier de întretinere.
Programul de functionare al unitãtii Grãdinitã: 800-1500 cu servirea mesei de amiaza
Ciclul primar: 800-1300
Ciclul gimnazial: 800-1300
SAM: 800-1400Secretariat: 800-1600Bibliotecã: 1300-1500
Ciclul primar: 800-1300
Ciclul gimnazial: 800-1300
SAM: 800-1400Secretariat: 800-1600Bibliotecã: 1300-1500
Corpul profesoral
NR. CRT. | Numele ºi prenumele angajatului | Funcþia | Vechimea în învãtãmânt la 1.09.2008 | Gradul didactic | Specializarea |
1 | BABEª D. LAURA - ANDREEA | Profesor | 1 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
2 | BEJAN AL. BIANCA – MARIANA | Educatoare | 4 | - | Educaþie fizicã |
3 | BÎNDILÃ S. GHEORGHE | Profesor | 36 | I | Educaþie fizicã |
4 | BOGDAN MIRELA – LAVINIA | Profesor | 2 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
5 | CÎMPIAN TEODORA – MARIA | Profesor | 2 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
6 | CONÞIU ªT. ANA MARIA | Profesor | 30 | I | Biologie |
7 | CONÞIU V. VASILE | Profesor | 39 | I | Matematicã |
8 | COTA I. CRISTINA – ANCA | Profesor | 8 | Def. | Psihologie Psihopedagogie specialã |
9 | CORMOª M.I. DALIA | Profesor-educator | 16 | Def. | Mecanicã finã |
10 | COTOI MONICA | Maistru instructor | 27 | II | Proiectarea îmbrãcãmintei |
11 | CREÞI AL. ADRIAN | Profesor-educator | 10 | Def. | Istorie Arheologie |
12 | CSEGZI M. GYÖNGYI | Profesor | 18 | II | Psihologie Psihopedagogie specialã |
13 | CSIZMAS AL. CSILLA – IBOLYA | Profesor-educator | 6 | Def. | Psihologie Psihopedagogie specialã |
14 | DEMETER C. AURICA | Educatoare | 2 | - | Învãþãtor-educator pt. învãþãmânt special |
15 | FANCSALI GH. SUSANA | Profesor | 25 | I | Industrializarea lemnului |
16 | GUÞÃ G. ANA – MIHAIELA | Profesor | 1 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
17 | GYÖRGY A. ATTILA | Profesor | 4 | Def. | Psihologie Psihopedagogie specialã |
18 | HAIDU I. VASILE | Maistru instructor | 19 | I | Prelucrarea lemnului |
19 | HURGHIª G. IOAN | Maistru instructor | 41 | I | Drumuri ºi poduri |
20 | JITARU S. VICTORIA | Profesor-educator | 26 | Def. | Tehnologia materialelor de construcþie |
21 | MOLDOVAN Z. AVRAM | Maistru instructor | 31 | I | Instalaþii tehnico-sanitare |
22 | OPREA D. ADRIANA | Director adjunct | 16 | II | Psihologie-pedagogie |
23 | OPREAN E. ROMICA | Profesor | 3 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
24 | PERªA A.L. ANCA – EUGENIA | Profesor | 24 | I | Psihologie Psihopedagogie specialã |
25 | PUªCAª N. ALINA – CARMEN | Profesor-educator | 25 | Def. | Industrializarea lemnului |
26 | RÂCEAN T. IULIAN | Maistru instructor | 32 | I | Tâmplar mobilã ºi binale |
27 | REDEª T. MIHAIL | Profesor | 32 | I | Educaþie fizicã |
28 | SABÃU V. ªTEFAN - CAROL | Director | 39 | I | Matematicã |
29 | SATTLER D. ANA – MARIA | Profesor | 2 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
30 | SÃRAC L. OLIMPIU | Maistru instructor | 31 | I | Tâmplar mobilã ºi binale |
31 | SÎNGEORZAN D. MONICA-MARIA | Profesor-educator | 2 | - | Psihologie-pedagogie |
32 | SOCOL V. FLORA | Profesor | 25 | Def. | Utilaj tehnologic |
33 | SOCOL I. IOAN | Profesor | 24 | I | Metalurgie |
34 | SUCIU ALEXANDRU | Maistru instructor | 31 | I | Tâmplar mobilã ºi binale |
35 | SUCIU G. DELIA - RODICA | Profesor | 29 | Def. | Limba rusã Limba românã |
36 | SUCIU V. FELICIAN | Profesor | 2 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
37 | SUCIU I. IOAN | Profesor | 27 | Def. | Construcþii |
38 | UNGVARI A. VASILE | Maistru instructor | 42 | II | Confecþii încãlþãminte |
39 | ZDÃRIE V. RAMONA – FELICIA | Profesor | 6 | - | Psihologie Psihopedagogie specialã |
40 | GRIGOR GABRIELA | Învãþãtor itinerant | 37 | I | Educatoare |
41 | ALMêAN MARIA | Învãþãtor itinerant de la data de 1.11.2008 | 41 | I | Învãþãtoare |
Activitãti
- realizarea unui studiu privind depistarea neajunsurilor în sistemul actual de învãtãmânt (atât în învãtãmântul special cât si în învãtãmântul general) în vederea creãrii unor premise privind dezvoltarea sistematicã, progresivã si coerentã a învãtãmântului, în noul context national si international;
- activitãti de reabilitare a structurii personalitãtii elevului deficient prin actiunea beneficã a continutului acestora: educatia psihomotricã, formarea abilitãtilor de comunicare, etc.;
activitãti de diagnosticare obiectivã prin comisie, sporirea eficientei acesteia; - activitãti de depistare precoce a diferitelor tipuri de deficiente si asigurarea interventiei timpurii vizând nu numai copiii proveniti din familii sau cei institutionalizati, ci si categoria de copii care au abandonat scoala si familia si îsi petrec viata în stradã;
- elaborarea programului de interventie timpurie, stabilirea unor obiective clare si urmãrirea în timp a gradului de realizare a acestora;
realizarea unui curriculum special si a unui curriculum adaptat, în colaborare cu profesorul colaborator; - activitate de evaluare si orientare scolarã si profesionalã (desfãsuratã de CIEvC):
-
- evaluarea complexã, diagnosticarea copiilor cu CES;
- întocmirea planurilor de servicii personalizate pentru fiecare copil evaluat;
- evaluare psihopedagogicã, diagnosticare si OSP.
-
Activitãti terapeutice, realizate în completarea actului educational
1. Terapia tulburãrilor de limbaj prin:
6. Meloterapie
7. Ludoterapie – jocul de învãtare explorator-manipulativ; jocul reprezentativ, jocul dramatic;
8. Terapie de expresie graficã si plasticã
9.Evaluarea si educarea psihomotricitãtii, adresatã copiilor cu dificultãti psihomotorii de integrare:
10. Asistentã educationalã prin asigurarea serviciilor de sprijin pentru copii ( elevii cu CES integrati în unitãtile de învãtãmânt obisnuit)
- studiul limbajului si al comunicãrii ( comunicare verbalã; comunicare gestualã si mimica; comunicare actionalã, comunicare comportamentalã);
studiul conditiilor favorabile ( nefavorabile desfãsurãrii comunicãrii în raport cu o serie de factori precum: vârsta cronologicã si vârsta mentalã a subiectului, influentele educationale ale mediului, abilitãtile verbale, structurile personalitãtii si disponibilitãtile intrinseci ale subiectului; conditiile de mediu si viatã; structura grupului în care se desfãsoarã comunicarea); - evaluarea gravitãtii tulburãrilor de limbaj si a factorilor nocivi care influenteazã dezvoltarea copilului, stabilirea rezistentei fizice a individului la aceste influente;
adaptarea unei metodologii de diagnozã si prognozã diferentiatã.
- realizarea diagnosticului diferential;
- evaluarea dezvoltãrii mentale globale;
- stabilirea diagnosticului psihologic, fãrã a exclude investigatiile în plan medical si socio – educativ;
- diagnostic pedagogic ( pentru copii ale cãror cerinte educative speciale îsi au originea nu în boli si deficiente, ci în carente de mediu si ale sistemului educativ) sprijinit însã pe investigatii în plan psihologic, social si medical;
utilizarea unor teste standardizate, precum si utilizarea unor modalitãti clasice precum: observatia, chestionarul, analiza produselor activitãtii,etc, vizând sondarea „nivelului potential” al dezvoltãrii si initierea unor activitãti de antrenare a operatiilor mintale implicate; - psihoterapie individualã si de grup ( dacã este cazul).
- în vederea reeducãrii motorii:
- analiza abilitãtii gestuale în scop terapeutic ( conduite motorii la nou-nãscut si la sugar; reflexele primare, reactiile posturale, reactiile de târâre si de întoarcere);
- urmãrirea evolutiei conduitelor motorii ale copilului mic: stadiul compensatiilor posturale, al reactiilor de balansare a membrelor, al reactiilor de pãsire, al reacþiilor de sãltare, al reactiilor de echilibrare/de prevenire a cãderilor;
- utilizarea unor tehnici de stimulare; asigurarea progresiei în dificultate;
utilizarea unor exercitii terapeutice sportive ( alegerea exercitiilor în functie de scopurile urmãrite):-
- sporturi de îndemânare ( tenis de masã – în fotoliu rulant sau în picioare; popice);
- sporturi de echilibrare: ciclism;
- sporturi de locomotie: mars, curse atletice, ciclism;
- sporturi cu balonul rotund: fotbal, baschet;
- sporturi de fortã: ridicarea halterelor din pozitia culcat, aruncarea greutãtii, gimnasticã.
- cresterea fortei musculare ( stabilirea unui indice de referintã, cresterea variind în functie de sex, vârstã si muschiul sau grupa musularã vizatã);
- exercitii terapeutice de readaptare la efort.
-
- modificarea interpretãrilor negative ale reabilitãtii;
- eliminarea factorilor de stres;
- anticiparea esecului personal;
- utilizarea jocurilor de rol;
- utilizarea tehnicilor de vizualizare în imaginatie;
- modificarea gândurilor automate cu gânduri alternative;
- confruntarea cu realitatea si sarcini practice;
- identificarea formelor de anxietate – boalã ( atacurile de panicã, fobia socialã, obsesiile compulsive, anxietatea generalizatã, tulburãrile de adaptare, stresul post-traumatic);
- terapia cognitivã a bulimiei;
- terapia cognitivã a problemelor de personalitate.
6. Meloterapie
7. Ludoterapie – jocul de învãtare explorator-manipulativ; jocul reprezentativ, jocul dramatic;
8. Terapie de expresie graficã si plasticã
9.Evaluarea si educarea psihomotricitãtii, adresatã copiilor cu dificultãti psihomotorii de integrare:
- evaluarea motricitãtii generale;
- evaluarea modului de organizare a miscãrilor în actiuni eficiente; formarea deprinderilor de lucru;
- identificarea unor tulburãri ale schemei corporale; educarea schemei corporale;
- evaluarea lateralitãtii ( consolidarea lateralitãtii);
- evaluarea structurii perceptiv-motrice de culoare;
- evaluarea structurii perceptiv-motrice de formã;
- evaluarea structurii perceptiv-motrice de spatiu;
- evaluarea structurii psiho-motrice de spatiu.
- activitãti terapeutico-recuperatorii pentru prescolari si scolari hipoacuzici integrati în învãtãmântul de masã;
- acordare de asistentã educationalã copiilor nedeplasabili, prin asigurarea diferitelor forme de scolarizare: la domiciliu, cu frecventã redusã, cu scutire de frecventã, comasat;
- acordare de asistentã psihopedagogicã pentru copiii cu deficientã mintalã severã:
- aprecieri asupra comportamentului viitor;
- recomandãri cu privire la atitudinea celor din jur fatã de subiect;
- recomandãri cu privire la terapia medicalã si psihologicã;
- aprecieri cu privire la integrarea în familie, profesie si societate, limitele si perspectivele în recuperarea acestor copii;
- recuperarea prin terapie ocupationalã;
- îmbunãtãtirea relatiilor cu cei din jur.
10. Asistentã educationalã prin asigurarea serviciilor de sprijin pentru copii ( elevii cu CES integrati în unitãtile de învãtãmânt obisnuit)
- adaptarea curricularã pentru copiii cuprinsi în programul de sprijin;
- întocmirea documentatiei pentru copiii cuprinsi în programul de sprijin;
- consilierea cadrelor didacice din scoala de masã, acordarea de consultantã privind:
►sensibilizarea profesorilor de diferite discipline cu privire la gama completã a cauzelor dificultãtilor de învãtare;
►sensibilizarea acestora cu privire la nevoia de recapitulare si repetare a celor învãtate în clase cu numãr mare de elevi;
►consilierea profesorilor cu privire la nivelul abilitãtilor de limbaj si de lecturã;
►sfãtuirea profesorilor cu privire la problemele pe care le întâmpinã anumiti copii, ca si asupra domeniilor în care acestia învatã cu succes. - asistentã psihopedagogicã pentru copiii din clasele speciale integrati în învãtãmântul de masã ( deficientã mintalã severã, moderatã, deficiente asociate);
- activitate de informare, formare, perfectionare pentru cadrele didactice:
informare si consiliere;
formarea cadrelor didactice de sprijin pentru facilitarea procesului de integrare; - formarea cadrelor didactice ( pe tema educatiei incluzive) din scolile integratoare;
- colaborarea cu organele de conducere si cu personalul didactic din scolile integratoare ( mese rotunde, vizite, lectorate, etc.).
- activitate de informare si consiliere pentru pãrinti:
informarea si consilierea pãrintilor; - antrenarea familiei în vederea acordãrii sprijinului necesar copilului si transformarea pãrintilor în parteneri ai activitãtii terapeutico-recuperatorii;
- lectorate cu pãrintii.
- activitate de elaborare, coordonare si implementare de programe si proiecte;
- activitate de colaborare prin parteneriate cu instututii si organizatii care au preocupãri în domeniul educatiei.
Va recomand sa vizitati si www.reghinomline.aaz.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu